Sign in with Facebook
Leonid Dimov’s Followers (9)
Leonid Dimov
Born
in Ismail, Moldova
January 11, 1926
Died
December 05, 1987
Genre
Influences
Ion Barbu, Tudor Arghezi
|
Leonid Dimov
—
published
1980
|
|
|
Carte de vise
—
published
1991
—
4 editions
|
|
|
Versuri
—
published
1966
|
|
|
7 poeme
—
published
1968
|
|
|
Baia (Poeți români contemporani)
—
published
1995
|
|
|
Scrisori de dragoste [1943-1954]
—
published
2003
|
|
|
Momentul oniric
by |
|
|
Deschideri
—
published
1973
|
|
|
Opera poetică. Vol. I
—
published
2010
|
|
|
Veșnica reîntoarcere
—
published
1982
|
|
“Ardea o lumânare aşezată
Pe-o altă lumânare ce ardea
Şi-n alba luminare ca de vată
M-am aşezat, tot alb, deasupra mea.
Atunci a hohotit o mască lată,
Căci, fără rost, pe-un cub de piatră grea,
Ardea o lumânare aşezată
Pe-o altă lumânare ce ardea.
Eu am plutit spre bagdadii, deodată,
Spre zeul zugrăvit, care privea
Nepăsător, pe lada înstelată
Din podul alb cum, făr-a fumega,
Ardea o lumânare aşezată.”
―
Pe-o altă lumânare ce ardea
Şi-n alba luminare ca de vată
M-am aşezat, tot alb, deasupra mea.
Atunci a hohotit o mască lată,
Căci, fără rost, pe-un cub de piatră grea,
Ardea o lumânare aşezată
Pe-o altă lumânare ce ardea.
Eu am plutit spre bagdadii, deodată,
Spre zeul zugrăvit, care privea
Nepăsător, pe lada înstelată
Din podul alb cum, făr-a fumega,
Ardea o lumânare aşezată.”
―
“Rondelul sfântei fără sfânt
Era o sfântă fără sfânt,
Fără credință, fără casă,
Avea doar inimă și gând
Și-o fustă verde, de mătasă,
Cu astragal și iacint
Venea la fiece mireasă,
Ea, mica sfântă fără sfânt,
Fără credință, fără casă.
Și ne-am adus aminte când
În toamnă negura se lasă,
Cum lângă noi, de noi visând
Că nu ne vede și nu-i pasă,
Era o sfântă fără sfânt.”
―
Era o sfântă fără sfânt,
Fără credință, fără casă,
Avea doar inimă și gând
Și-o fustă verde, de mătasă,
Cu astragal și iacint
Venea la fiece mireasă,
Ea, mica sfântă fără sfânt,
Fără credință, fără casă.
Și ne-am adus aminte când
În toamnă negura se lasă,
Cum lângă noi, de noi visând
Că nu ne vede și nu-i pasă,
Era o sfântă fără sfânt.”
―
“Au bord du Styx
C'est un œuf profond que la chambre où je meurs,
Avec ses rosiers bleus sur les parois.
Ni vitres, ni lucarnes, ni palier
Mais simplement, des taches régulières.
Je plane en des ellipses qui décroissent
Lentement vers le centre, en faisceaux démembrés :
Des jours sont entassés au fond du corridor
Par le cocher parti pour se soûler.
Dans la rade, il attend le gai navire,
Féerique, sous pression, mugissant,
Et l'œil du commandant se colle à la lunette
Tandis qu'ici j'exerce les ellipses nouvelles,
Plus tournoyantes, plus rapides, plus en rond
Et sens dans l’âme un noyau tendre qui regrette.
(traduction en français par Irina Radu)”
―
C'est un œuf profond que la chambre où je meurs,
Avec ses rosiers bleus sur les parois.
Ni vitres, ni lucarnes, ni palier
Mais simplement, des taches régulières.
Je plane en des ellipses qui décroissent
Lentement vers le centre, en faisceaux démembrés :
Des jours sont entassés au fond du corridor
Par le cocher parti pour se soûler.
Dans la rade, il attend le gai navire,
Féerique, sous pression, mugissant,
Et l'œil du commandant se colle à la lunette
Tandis qu'ici j'exerce les ellipses nouvelles,
Plus tournoyantes, plus rapides, plus en rond
Et sens dans l’âme un noyau tendre qui regrette.
(traduction en français par Irina Radu)”
―
