What do you think?
Rate this book
A liberdade dos antigos comparada com a dos modernos
A Liberdade dos Antigos Comparada com a dos Modernos é um dos textos fundadores do constitucionalismo europeu e um dos mais conhecidos do seu autor. O ensaio - sobre as «duas liberdades»: a liberdade dos antigos e a liberdade dos modernos - corresponde a uma célebre conferência pronunciada em 1819 no Ateneu Real de Paris, um dos mais importantes centros difusores dos ideais liberais no período da Restauração e onde Constant era um palestrante assíduo.
77 pages, Paperback
First published January 1, 1819
18 people are currently reading
357 people want to read
About the author
Benjamin Constant
592 books81 followersHenri-Benjamin Constant de Rebecque was a Swiss-born, nobleman, thinker, writer and French politician.
Constant was born in Lausanne, Switzerland, to descendants of noble Huguenots who fled France during the Huguenot wars in the early 16th century to settle in Lausanne. He was educated by private tutors and at the University of Erlangen, Bavaria, and the University of Edinburgh, Scotland. In the course of his life, he spent many years in France, Switzerland, Germany, and Great Britain.
He was intimate with Anne Louise Germaine de Staël and their intellectual collaboration made them one of the most important intellectual pairs of their time. He was a fervent liberal, fought against the Restauration and was active in French politics as a publicist and politician during the latter half of the French Revolution and between 1815 and 1830. During part of this latter period, he sat in the Chamber of Deputies, the lower legislative house of the Restoration-era government. He was one of its most eloquent orators and a leader of the parliamentary block first known as the Independants and then as "liberals."
From Wikipedia
Constant was born in Lausanne, Switzerland, to descendants of noble Huguenots who fled France during the Huguenot wars in the early 16th century to settle in Lausanne. He was educated by private tutors and at the University of Erlangen, Bavaria, and the University of Edinburgh, Scotland. In the course of his life, he spent many years in France, Switzerland, Germany, and Great Britain.
He was intimate with Anne Louise Germaine de Staël and their intellectual collaboration made them one of the most important intellectual pairs of their time. He was a fervent liberal, fought against the Restauration and was active in French politics as a publicist and politician during the latter half of the French Revolution and between 1815 and 1830. During part of this latter period, he sat in the Chamber of Deputies, the lower legislative house of the Restoration-era government. He was one of its most eloquent orators and a leader of the parliamentary block first known as the Independants and then as "liberals."
From Wikipedia
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 30 of 34 reviews
August 15, 2023
Când îți pierzi încrederea în umanitate este benefic să citești niște iluminişti.
Omul acesta este mult prea optimist.
Omul acesta este mult prea optimist.
October 16, 2018
Nel "De la liberté des anciens comparée à celle des modernes", testo di una conferenza tenuta nel 1819 all’Ateneo di Parigi, Benjamin Constant mette a confronto la libertà degli antichi con quella dei moderni.
Parlando dell'idea di libertà a lui contemporanea, afferma: «La libertà è il diritto di essere sottoposti soltanto alla legge, il diritto di non essere arrestati, detenuti, condannati a morte, maltrattati in alcuna maniera, per effetto della volontà arbitraria di uno o più individui. È il diritto di esprimere il proprio pensiero, scegliere la propria occupazione ed esercitarla; il diritto di disporre dei propri beni, di abusarne addirittura; il diritto di andare e venire senza bisogno di ottenere il permesso, e senza dover rendere conto dei propri motivi o dei propri affari. È, per ciascuno, il diritto di riunirsi con altri individui, sia per discutere riguardo ai propri interessi, sia per professare il culto che costui e i suoi compagni preferiscono, sia semplicemente per occupare il proprio tempo in maniera più conforme alle personali inclinazioni e fantasie. Infine, è il diritto che ciascuno ha di influire sull’amministrazione del governo, sia nominando per intero o in parte certi funzionari, sia attraverso rappresentanze, petizioni, domande, che l’autorità è più o meno tenuta a prendere in considerazione».
La libertà degli antichi, al contrario, «consisteva nell'esercizio, in maniera collettiva ma diretta, di molteplici funzioni della sovranità presa nella sua interezza, funzioni quali la deliberazione sulla pubblica piazza della guerra e della pace, la conclusione di trattati d'alleanza con gli stranieri, la votazione delle leggi, la pronuncia dei giudizi, l'esame dell'amministrazione, degli atti, della gestione dei magistrati, il chiamare questi in pubblico e metterli sotto accusa, condannarli o assolverli». Gli antichi ammettevano, però, compatibile con questa libertà collettiva l'assoggettamento completo dell'individuo all'autorità dell'insieme. Nell'antichità, l'individuo, praticamente sovrano negli affari pubblici, è schiavo all'interno dei rapporti privati.
Nel "De la souveraineté du peuple et de ses limites", Constant denuncia la natura mistificatoria del riferimento alla volontà popolare di rousseauiana memoria, che gli Stati democratici utilizzavano per legittimare il loro potere illimitato e per realizzare quel che nessun tiranno avrebbe osato fare a nome proprio. Emerge con forza l'esigenza che fossero posti dei limiti alla sovranità.
Analizzando alcuni importanti autori dell'antichità, "De la littérature dans ses rapports avec la liberté" è, infine, il tentativo di dimostrare che la letteratura è il riflesso della libertà dei tempi in cui nasce, e trova la sua autenticità attingendo ad essa.
Parlando dell'idea di libertà a lui contemporanea, afferma: «La libertà è il diritto di essere sottoposti soltanto alla legge, il diritto di non essere arrestati, detenuti, condannati a morte, maltrattati in alcuna maniera, per effetto della volontà arbitraria di uno o più individui. È il diritto di esprimere il proprio pensiero, scegliere la propria occupazione ed esercitarla; il diritto di disporre dei propri beni, di abusarne addirittura; il diritto di andare e venire senza bisogno di ottenere il permesso, e senza dover rendere conto dei propri motivi o dei propri affari. È, per ciascuno, il diritto di riunirsi con altri individui, sia per discutere riguardo ai propri interessi, sia per professare il culto che costui e i suoi compagni preferiscono, sia semplicemente per occupare il proprio tempo in maniera più conforme alle personali inclinazioni e fantasie. Infine, è il diritto che ciascuno ha di influire sull’amministrazione del governo, sia nominando per intero o in parte certi funzionari, sia attraverso rappresentanze, petizioni, domande, che l’autorità è più o meno tenuta a prendere in considerazione».
La libertà degli antichi, al contrario, «consisteva nell'esercizio, in maniera collettiva ma diretta, di molteplici funzioni della sovranità presa nella sua interezza, funzioni quali la deliberazione sulla pubblica piazza della guerra e della pace, la conclusione di trattati d'alleanza con gli stranieri, la votazione delle leggi, la pronuncia dei giudizi, l'esame dell'amministrazione, degli atti, della gestione dei magistrati, il chiamare questi in pubblico e metterli sotto accusa, condannarli o assolverli». Gli antichi ammettevano, però, compatibile con questa libertà collettiva l'assoggettamento completo dell'individuo all'autorità dell'insieme. Nell'antichità, l'individuo, praticamente sovrano negli affari pubblici, è schiavo all'interno dei rapporti privati.
Nel "De la souveraineté du peuple et de ses limites", Constant denuncia la natura mistificatoria del riferimento alla volontà popolare di rousseauiana memoria, che gli Stati democratici utilizzavano per legittimare il loro potere illimitato e per realizzare quel che nessun tiranno avrebbe osato fare a nome proprio. Emerge con forza l'esigenza che fossero posti dei limiti alla sovranità.
Analizzando alcuni importanti autori dell'antichità, "De la littérature dans ses rapports avec la liberté" è, infine, il tentativo di dimostrare che la letteratura è il riflesso della libertà dei tempi in cui nasce, e trova la sua autenticità attingendo ad essa.
August 27, 2025
benjamin constant basically said: “hey, maybe we don’t all want to vote in the agora and die in sandals for the republic..."
Read
May 6, 2025Einer der Handvoll Liberalen, die mich nicht aggressiv machen.
April 13, 2019
Si le constat de la différence entre les natures de la liberté selon les Anciens et les Modernes semble correct, l'étude de ses causes et effets est truffée d'erreurs et d'approximations historiques douteuses, au milieu desquelles s'enchaînent des affirmations peremptoires.
200 ans après ce discours, nous avons tout le loisir de juger sa portée visionnaire : l'optimisme de Benjamin Constant n'était pas justifié. Son analyse des causes du passé étant aussi approximative, il n'est pas surprenant que son analyse des effets sur notre futur d'une évolution du commerce et des moeurs ait aussi manqué la cible.
Les idées qu'il prône ont fait leur chemin, et ont été utilisées non pas pour affranchir l'humanité de sa servitude envers l'État, mais simplement pour changer les modalités d'une domination qui, bien que peut-être plus douce, est toujours aussi effective.
Quelques remarques notables :
« Le commerce subvient [au besoin des hommes], à leurs désirs, sans l'intervention de l'autorité » Lorsque le commerce repose sur un système monétaire, alors les producteurs de monnaies constituent une autorité, et cette autorité s'exprime justement à travers le commerce...
Et ce n'est qu'un exemple parmi tant d'autres formes d'autorités que le commerce peut asseoir.
« En France, une institution aussi arbitraire que la censure serait à la fois inefficace et intolérable »
Cette remarque est pertinente. Et à la lumière du déroulement de l'histoire depuis 1819, on constate que cette disparition de la censure n'a pas eu les effets escomptés par Benjamin Constant : au contraire, les États modernes ont développés des méthodes plus efficaces encore de manipulation de l'opinion.
« Les peuples qui [...] recourent au système représentatif doivent exercer [...] le droit de les écarter s'ils ont trompé leurs voeux »
Ceci est selon moi un exemple de l'évolution des opinions quant à la nature du régime représentatif. Fondamentalement, les représentants dans un système représentatif ne sont pas censés accomplir les voeux de leurs élécteurs : ils sont au contraire des hommes de confiance, qui, contrairement aux masses d'élécteurs, sont considérés compétents. Les élécteurs n'ont pas, et ne doivent pas dicter leurs conduites aux parlementaires.
Benjamin Constant élude cette différence, et s'il évoque certains risques du parlementarisme, il passe sous le tapis les objections des parlementaristes américains, qui éstimaient qu'une telle attitude envers les parlementaire exciterait un populisme. Populisme qui est justement prompt à maintenir l'État dans son attitude autoritaire.
200 ans après ce discours, nous avons tout le loisir de juger sa portée visionnaire : l'optimisme de Benjamin Constant n'était pas justifié. Son analyse des causes du passé étant aussi approximative, il n'est pas surprenant que son analyse des effets sur notre futur d'une évolution du commerce et des moeurs ait aussi manqué la cible.
Les idées qu'il prône ont fait leur chemin, et ont été utilisées non pas pour affranchir l'humanité de sa servitude envers l'État, mais simplement pour changer les modalités d'une domination qui, bien que peut-être plus douce, est toujours aussi effective.
Quelques remarques notables :
« Le commerce subvient [au besoin des hommes], à leurs désirs, sans l'intervention de l'autorité » Lorsque le commerce repose sur un système monétaire, alors les producteurs de monnaies constituent une autorité, et cette autorité s'exprime justement à travers le commerce...
Et ce n'est qu'un exemple parmi tant d'autres formes d'autorités que le commerce peut asseoir.
« En France, une institution aussi arbitraire que la censure serait à la fois inefficace et intolérable »
Cette remarque est pertinente. Et à la lumière du déroulement de l'histoire depuis 1819, on constate que cette disparition de la censure n'a pas eu les effets escomptés par Benjamin Constant : au contraire, les États modernes ont développés des méthodes plus efficaces encore de manipulation de l'opinion.
« Les peuples qui [...] recourent au système représentatif doivent exercer [...] le droit de les écarter s'ils ont trompé leurs voeux »
Ceci est selon moi un exemple de l'évolution des opinions quant à la nature du régime représentatif. Fondamentalement, les représentants dans un système représentatif ne sont pas censés accomplir les voeux de leurs élécteurs : ils sont au contraire des hommes de confiance, qui, contrairement aux masses d'élécteurs, sont considérés compétents. Les élécteurs n'ont pas, et ne doivent pas dicter leurs conduites aux parlementaires.
Benjamin Constant élude cette différence, et s'il évoque certains risques du parlementarisme, il passe sous le tapis les objections des parlementaristes américains, qui éstimaient qu'une telle attitude envers les parlementaire exciterait un populisme. Populisme qui est justement prompt à maintenir l'État dans son attitude autoritaire.
July 16, 2014
اگر هر کس بر خود تسلط داشت یا به بیان دیگر احساس های به معنی دقیق اش بر او تسلط داشت ،و اگر طبیعت چنین خواسته بود که این احساس ها بر تاثیر ایده هاچیره باشند یا این تاثیر را متوازن کنند،به هیچ کمال یابندگی امید نمی رفت.و ما هر آن چه هستیم در آینده خواهیم بود.
اما بر عکس چنان چه ایده ها بر انسان تسلط داشته باشند،کمال یابندکی قطعی می شود.حتی هنگامی که ایده های کنونی مانادرست باشند،در خود نطفه ای از به هم آمیزی های همواره نو،درست گردانی های بیش و کم سریع اما شکست ناپذیر ، و سرانجام پیش روی های ناگسستنی را دارند.
ص 181...درباره ی کمال یابندگی بشر.
اما بر عکس چنان چه ایده ها بر انسان تسلط داشته باشند،کمال یابندکی قطعی می شود.حتی هنگامی که ایده های کنونی مانادرست باشند،در خود نطفه ای از به هم آمیزی های همواره نو،درست گردانی های بیش و کم سریع اما شکست ناپذیر ، و سرانجام پیش روی های ناگسستنی را دارند.
ص 181...درباره ی کمال یابندگی بشر.
September 5, 2020
Comprendere le differenze e le somiglianze tra la libertà degli antichi e la libertà dei moderni è secondo me fondamentale per avere un'idea più dettagliata e meglio comprendere la società moderna e la nostra concezione di libertà che, seppur di nuovo diversa da quelle precedentemente spiegate, è molto più simile a loro di quanto non ci piaccia ammettere.
March 18, 2025
3.5 ⭐
"Războiul e anterior comerţului; de fapt, războiul şi comerțul nu sunt decât două mijloace diferite pentru atingerea aceluiaşi scop, şi anume acela de a poseda ceva dorit. Comerțul nu e decât un omagiu adus forței posesorului de către cel ce aspiră la posesiune. El e o tentativă de a obține de bunăvoie ceea ce nu mai speră să fie cucerit prin violență. Cineva care ar fi întotdeauna mai puternic decât toți ceilalți nu s-ar gândi niciodată la comerţ. Experiența probându-i că războiul, adică utilizarea forței sale împotriva forței altuia, îl expune unor rezistențe și unor eșecuri, îl împinge să recurgă la comerţ, adică la un mijloc mai blând şi mai sigur de a angaja interesul altcuiva să consimtă la ceea ce convine interesului său. Războiul e impuls, comerțul e calcul. Dar tocmai de aceea trebuie să vină o epocă în care comerțul să înlocuiască războiul. Epoca aceasta a venit."
"Războiul e anterior comerţului; de fapt, războiul şi comerțul nu sunt decât două mijloace diferite pentru atingerea aceluiaşi scop, şi anume acela de a poseda ceva dorit. Comerțul nu e decât un omagiu adus forței posesorului de către cel ce aspiră la posesiune. El e o tentativă de a obține de bunăvoie ceea ce nu mai speră să fie cucerit prin violență. Cineva care ar fi întotdeauna mai puternic decât toți ceilalți nu s-ar gândi niciodată la comerţ. Experiența probându-i că războiul, adică utilizarea forței sale împotriva forței altuia, îl expune unor rezistențe și unor eșecuri, îl împinge să recurgă la comerţ, adică la un mijloc mai blând şi mai sigur de a angaja interesul altcuiva să consimtă la ceea ce convine interesului său. Războiul e impuls, comerțul e calcul. Dar tocmai de aceea trebuie să vină o epocă în care comerțul să înlocuiască războiul. Epoca aceasta a venit."
Read
September 24, 2020A speech delivered in France in 1816, it's of interest to those interested in the development of representative democracy and individual rights in continental Europe which came later than in the United Kingdom and the United States. In these days of rising despotism and demagoguery, it may be worth reading to refresh our understanding of the reasons for the existence individual rights and the limitation of government.
I'd never read anything by Constant although I knew the name, but I recently came across a comment by Albert Camus who said he would trade a hundred Hemingways for one Benjamin Constant and I became curious. I found this speech surprisingly smooth, pithy and astute as well as occasionally funny.
I'd never read anything by Constant although I knew the name, but I recently came across a comment by Albert Camus who said he would trade a hundred Hemingways for one Benjamin Constant and I became curious. I found this speech surprisingly smooth, pithy and astute as well as occasionally funny.
October 10, 2022
A very short classic treatise, where Constant distinguishes between the "liberty of ancients" and that of "the moderns". In short, ancient liberty was linked to the sovereignty of the collective. You would give up your private liberty to the state but gain it as part of the collective. By directly participating in running the running of the state, you gained political freedom, but lost the right and opportunity to have a private-life. The states were thus all-embracing, almost totalitarian (to use a modern phrase). Modern liberty was individualistic, and consequently, Constant argued, modern states should be limited and representative. They should be accountable to the people, but the people should not have to concern themselves with directly running it. The government should not interfere with people's private rights, no matter how well intended. This, Constance had seen as one of the main failures of the most radical phase of the revolution. Robespierre and his radical followers had not understood the difference between ancient and modern liberty.
February 28, 2020
A diferença fundamental entre a liberdade dos antigos, comparada à dos modernos, é que, se por um lado na liberdade antiga o indivíduo tem soberania para agir coletivamente no meio público, por outro o indivíduo se submete ao corpo coletivo, que pode ser arbitrário e contrário à vontade do sujeito. Já na liberdade moderna o indivíduo tem restrições em sua soberania pública, porém, o seu campo de ação individual é mais amplo, uma vez que a ação humana só pode ser restrita por meio de leis específicas, preservando a individualidade de cada um, mesmo que conflitantes da maioria da sociedade. Não obstante, ao invés de excluir uma em relação a outra, uma república moderna, baseada no comércio, na lei e no sistema representativo, há de combiná-las, privilegiando tanto a liberdade política quanto a individual.
November 9, 2017
An almost two hundred year old piece that recognizes the view of liberty between the ancients and moderns of that time was two different things.
For a citizen of 1819 Constant writes that 'liberty...is the right to be subjected only to the laws, and to be neither arrested, detained, put to death or maltreated in any way by the arbitrary will of one or more individuals...'
For the ancients Constant states '...the complete subjection of the individual to the authority of the community.'
You have to read this to really get it, and in a world that looks back to originalism and the ancients that it sprang from I found this a quite refreshing and enjoyable read.
For a citizen of 1819 Constant writes that 'liberty...is the right to be subjected only to the laws, and to be neither arrested, detained, put to death or maltreated in any way by the arbitrary will of one or more individuals...'
For the ancients Constant states '...the complete subjection of the individual to the authority of the community.'
You have to read this to really get it, and in a world that looks back to originalism and the ancients that it sprang from I found this a quite refreshing and enjoyable read.
July 21, 2019
Destinul ne cheamă nu doar către fericire, ci și către împlinire. - Benjamin Constant
Clasa oamenilor muncitori care vor să dobândească, să posede sau să conserve este foarte numeroasă și, prin urmare, foarte puternică; dar prin natura sa, este răbdătoare, liniștită și pacifică; ea nu opune guvernării care îi pune bețe în roate decât o teribilă forță de inerție, manipulabilă după bunul plac al membrilor facțiunilor. - Charles Comte
Libertatea există atunci când experiența și obișnuința au făcut-o să patrundă în obiceiul omului. - Edouard Laboulaye
Clasa oamenilor muncitori care vor să dobândească, să posede sau să conserve este foarte numeroasă și, prin urmare, foarte puternică; dar prin natura sa, este răbdătoare, liniștită și pacifică; ea nu opune guvernării care îi pune bețe în roate decât o teribilă forță de inerție, manipulabilă după bunul plac al membrilor facțiunilor. - Charles Comte
Libertatea există atunci când experiența și obișnuința au făcut-o să patrundă în obiceiul omului. - Edouard Laboulaye
January 26, 2023
obviamente li este livro por causa do meu curso e porque é, relativamente, curto. achei interessante a ideia de que a liberdade dos antigos corresponde à participação política e a liberdade dos modernos aos gozos privados, e que tal diferença permitiu-nos caminhar de uma "democracia" (com muitas aspas) direta para uma democracia representativa. não concordo com tudo, mas no geral acho um livro bastante acessível e estruturante para o estudo da ciência política.
August 28, 2024
Ouvrage dont certains arguments sont aujourd'hui critiquables il est vrai (notamment pour la place qu'il donne à la propriété (en critiquant trop simplement les arguments des penseurs souhaitant au minimum la réguler) mais c'est un biais de l'époque, comme pour sa lecture du "commerce") mais dont la conclusion permet de faire sens. Lu pour mieux comprendre l'esprit de l'époque => parfait dans ce sens :)
November 11, 2024
An interesting account of what we can learn from a distant politics to guide us in what we must do today. Basically, if you enjoy your free life make sure you do your politics for yourself, or somebody else will do it for you and you might not like that. Steward the stewards so that modernity and its priorities are protected; don't opt for collective freedom over individual freedom because that is no longer how politics works.
August 31, 2025
L’argent, dit un auteur français, est l’arme la plus dangereuse du despotisme, mais il est en même temps son frein le plus puissant ; le crédit est soumis à l’opinion ; la force est inutile, l’argent se cache ou s’enfuit ; toutes les opérations de l’État sont suspendues
Era perfecto este señor y .
Era perfecto este señor y .
November 12, 2018
Splendido commento prefatorio di Paoletti.
September 8, 2019
« J’en atteste cette partie meilleure de notre nature, cette noble inquiétude qui nous poursuit et qui nous tourmente, cette ardeur d’étendre nos lumières et de développer nos facultés : ce n’est pas au bonheur seul, c’est au perfectionnement que notre destin nous appelle. »
February 15, 2022
Cómo puede un libro tan importante en teoría política ser a la vez tan bonito?! El primero al que le pongo las 5 estrellas.
November 5, 2022
j’ai du le lire pour les cours et c’était trop intéressant !
Read
November 15, 2022he’s right but at what cost
January 17, 2023
Ses gyu
September 22, 2023
Constant you devilishly funny man
December 15, 2023
Es interesante la visión de libertad de constant y la comparación de libertad antigua y moderna
Read
September 5, 2024Take-away:
Spectrum of liberties =
collectivism, radicalism and direct democracy ("ancient")
vs.
individualism, constitutional, 'liberal' and representative democracy ("modern").
Spectrum of liberties =
collectivism, radicalism and direct democracy ("ancient")
vs.
individualism, constitutional, 'liberal' and representative democracy ("modern").
December 23, 2024
مترجم زیبا نبود. واژه های دور از ذهن سره باعث شد که کتاب را نیمه تمام رها کنم. محرکی بود که میتوانستم با آن مطالعه لیبرالیسم را شروع کنم ولی متاسفانه استاد این اجازه را به من ندادند
August 17, 2020
Esse é um texto clássico fruto de um discurso do iluminista Constant em Paris, em 1819. Basicamente, Constant distingue a liberdade antiga da moderna a partir dos seguintes aspectos:
1. enquanto a liberdade antiga implicava participação pública de alguns cidadãos que não dispunham de direitos individuais, a moderna é marcada pela expansão da personalidade individual.
2. enquanto a liberdade antiga implicava participação coletiva, a moderna pressupõe uma esfera individual imune.
3. enquanto a liberdade antiga implicava mais conflitos e menos comércio, a moderna preserva a liberdade de comércio e menos conflitos.
4. enquanto a liberdade antiga implicava opiniões, em Estados pequenos, com impacto público, a moderna não tem essa implicação devido ao tamanho do Estado em que o indivíduo se mistura à massa.
5. enquanto a liberdade antiga tinha o perigo de não possibilitar liberdade individual, a moderna tem o perigo de faltar participação cívica.
Esse texto pode ser objeto de alguns apontamentos críticos positivos e negativos:
Positivas
1. De fato, o homem moderno virou um homem massa em meio à multidão de pessoas e o fortalecimento do aparato estatal burocrático.
2. Constant acerta ao mostrar que a expansão da liberdade individual implica em certo grau a atomização dos indivíduos e a perda do convívio público.
3. De fato, houve avanços na proteção de liberdades e garantias individuais e políticas na modernidade.
Negativas:
1. a liberdade moderna é marcada por certo apagamento na separação das esferas pública e privada como Arendt já mostrou. Não existe separação estrita.
2. a crença de Constant de que mais comércio e mais civilidade moderna implicariam em não litigiosidade é no mínimo inacreditável.
3. é um texto tipicamente iluminista, fundado na crença do progresso: no passado, o indivíduo não era tão livre, mas agora somos livres.
1. enquanto a liberdade antiga implicava participação pública de alguns cidadãos que não dispunham de direitos individuais, a moderna é marcada pela expansão da personalidade individual.
2. enquanto a liberdade antiga implicava participação coletiva, a moderna pressupõe uma esfera individual imune.
3. enquanto a liberdade antiga implicava mais conflitos e menos comércio, a moderna preserva a liberdade de comércio e menos conflitos.
4. enquanto a liberdade antiga implicava opiniões, em Estados pequenos, com impacto público, a moderna não tem essa implicação devido ao tamanho do Estado em que o indivíduo se mistura à massa.
5. enquanto a liberdade antiga tinha o perigo de não possibilitar liberdade individual, a moderna tem o perigo de faltar participação cívica.
Esse texto pode ser objeto de alguns apontamentos críticos positivos e negativos:
Positivas
1. De fato, o homem moderno virou um homem massa em meio à multidão de pessoas e o fortalecimento do aparato estatal burocrático.
2. Constant acerta ao mostrar que a expansão da liberdade individual implica em certo grau a atomização dos indivíduos e a perda do convívio público.
3. De fato, houve avanços na proteção de liberdades e garantias individuais e políticas na modernidade.
Negativas:
1. a liberdade moderna é marcada por certo apagamento na separação das esferas pública e privada como Arendt já mostrou. Não existe separação estrita.
2. a crença de Constant de que mais comércio e mais civilidade moderna implicariam em não litigiosidade é no mínimo inacreditável.
3. é um texto tipicamente iluminista, fundado na crença do progresso: no passado, o indivíduo não era tão livre, mas agora somos livres.
December 6, 2015
This appears in Alan Ryan's
On Politics
as a "sacred text" of politics. It is also a discourse made in 1819, nearly twenty years after the French Revolution against monarchy, fifteen years after Napoleon declared himself emperor, and four years after he was overthrown and the Republic was reinstated, if memory serves.
This is a speech that marks the turn towards democracy, for the first time since the fall of the Greek cities, a perspective which the author adresses, bridging two notions of freedom to frame the possibilities and traps the French will face under representative political systems. To my surprise, it was not only well-structured, but strikingly keen, as shown in the nearly two centuries of history since.
This is a speech that marks the turn towards democracy, for the first time since the fall of the Greek cities, a perspective which the author adresses, bridging two notions of freedom to frame the possibilities and traps the French will face under representative political systems. To my surprise, it was not only well-structured, but strikingly keen, as shown in the nearly two centuries of history since.
Le danger de la liberté moderne, c’est qu’absorbés dans la jouissance de notre indépendance privée, et dans la poursuite de nos intérêts particuliers, nous ne renoncions trop facilement à notre droit de partage dans le pouvoir politique.
Les dépositaires de l’autorité ne manquent pas de nous y exhorter. Ils sont si disposés à nous épargner toute espèce de peine, excepté celle d’obéir et de payer!
Displaying 1 - 30 of 34 reviews