“C-un zâmbet îndrăzneţ privesc în mine
şi inima
mi-o prind de mână. Tremurând
îmi strâng comoara la ureche şi ascult.

Imi pare
că ţin în mâini o scoică,
în care
prelung şi neînţeles
răsună zvonul unei mări necunoscute.

O, voi ajunge, voi ajunge
vreodat’ pe malul acelei mări,
pe care azi
o simt,
dar nu o văd ?”