Marius Mihalca's Blog

Pe 28 Mai 2011 scriam prima propoziție a ceea ce părea a fi o nebunie. După doar câțiva ani de blogging mă hotărâsem să scriu un roman. Decisesem asta chiar încă dinainte de a fi primit recomandări de la cititori, de genul: Tu ar trebui să scrii o carte! Pe 29 Octombrie 2016 am scris ultima propoziție, am salvat și am fugit cât de departe am putut. 5 ani, 5 luni, 2 zile  mi-au trebuit ca să pun punct. Îmi era frică să mă uit în urmă, îmi era teamă să recitesc capitolele de început. Băiatul care...

Când vine Furnică – my brother from another mother, și îți pune o carte pe birou zicându-ți: „Ar trebui să citești cartea asta!”, nu există Dumnezeu în ceruri care să mă oprească. E cam greu de explicat pentru publicul meu feminin ce înseamnă o legătura de prietenie autentică între bărbați, căci aceasta trece de toate barierele și ajunge în locuri pe care nici eu nu reușesc să le înțeleg. Prieteni de 25 de ani, parteneri în business de mai bine de 15 ani, nu cred că voi mai putea construi cev...

De la Miorița și balada Toma Alimoș nu am mai auzit atâta folclor, iar când vine vorba de o aplicație  software găsesc asta cu atât mai ciudat. Nu mi-am propus să întru într-o dezbatere despre cine și de ce are cont pe Tinder. Vreau doar să spun că multă lume spune o mulțime lucruri, dar atunci când stai singură acasă pe canapea și te antrenezi la privitul la punct fix, nici prietenii, nici familia și, cu siguranță, nici societatea nu sunt lângă tine și nu te pot ajuta.

Continui astăzi o linie...

Din când în când am parte de 15 minute de glorie și cred că pentru un sfert de ceas l-am depășit pe Otravă la trafic. Nu e ăsta țelul meu în viață, dar nici nu pot să mă plâng când primesc zeci de mesaje de felicitare, de încurajare, de apreciere, de ceartă, etc., de mi se inundă creierul cu oxitocină și serotonină, încât îmi zic că ar trebui să scriu mai des. Citesc acum o carte de Simon Sinek care se numește De ce? și, deși este o carte despre marketing, întrebarea fudamentala De ce? ar trebu...

Sunt blocat. Până nu mi se publică primul roman nu mai pot scrie. De fapt pot să scriu scrisori de dragoste, felicitări și mizerii din astea de articole pe blog, dar nu mai pot concepe ceva amplu. Când am scris romanul Dama de Treflă eram sigur că va fi singurul roman pe care îl voi scrie în viața asta. Dar la fel ca la tatuaje, odată ce ai trecut de primul, numeri zilele până când în vei face pe al doilea. 

Nu știu dacă sunt în măsură să vorbesc despre femeile care își doresc să se mărite, da...

În 15 minute ajung acasă și te sun, îmi scrie. Afară era ceață și ploua mărunt, iar eu, deși era vineri seara, nu aveam niciun chef de a ieși. Îmi propusesem să recuperez două episoade din Games of Thrones, ghemuit în canapeaua mea verde cu perne mari. Nu am apucat să deschid televizotul pentru că 2 ore mai târziu încă vorbeam la telefon.

– Cum crezi că ar trebui o femeie să identifice un bărbat care este de urmărit, de păstrat, în dauna celor neserioși? – mă întreabă ea la un moment dat. 

În...

Sună telefonul. Răspund. 
– Alo! 
La capătul celălalt o voce de femie: 
– Ce faci? 
– Citesc scrisori de dragoste!-spun, referindu-mă cât se poate de concret la ce făceam în momentul apelului. 
– Hopa! S-a îndrăgostit Mihalca din nou! Să nu spui că ai dat de o nebună care stă la dracu’n praznic și te-a făcut cu capu’? 
– Citesc o carte care se numește „50 cele mai frumoase scrisori de dragoste din toate timpurile„. 
– Ah! Drăguț!

***

Când am văzut prima dată această carte în raftul unei li...

El ieșise dintr-o relație care îl făcuse praf. Femeia lui plecase cu unul dintre cei pe care îi avea în lista de prieteni buni. Nici nu știa pe ce cine să fie mai supărat. Pe ea, pe prietenul lui, pe el însuși?  Ca să își umple timpul și-a descoperit subit o mie de hobby-uri, care mai de care mai dătătoare de senzații tari, încercând să-și demonstreze sieși și lumii în aceleași măsură că este bărbat, și încă unul dintre cei faini. 

Ea tocmai învățase pe propria-i piele ce sunt relațiile toxice...

În 2013 scriam despre Steve Jobs și atunci am prins gustul biografiilor. Biografia lui Warren Buffett m-a chinuit aproape 2 ani, căci atât mi-a luat să duc la bus sfârșit lectura. Și asta nu din cauza faptului că citesc pe silabe, ci pentru că această carte are (probabil) aproape 2 kg și nu a puteam lua cu mine în călătorii. Astfel, fiecare călătorie a presupus o altă carte, care s-a impus și a mai amânat cu câteva săptămâni sau luni reîntoarcerea la Bulgărele de Zăpadă. Un alt element care m-a...

În urmă cu ceva ani, una dintre prietenele mele mi-a făcut o confesiune care avea să mă urmărească până în prezent și probabil mă va bântui și câteva luni după ce eu deja voi fi cu corpul la doi metri sub pământ și cu spiritul în altă dimensiune. Mi-a spus așa: „– Eu nu aș putea rezista unui bărbat care știe matematică!„. Scurt! De ce matematică? De ce nu chimie sau fizică? De ce nu poezie sau literatură? N-am aflat niciodată, dar de atunci de fiecare dată când îmi pică în mână câte o carte des...