Ideal, frumos și profund naționalist este să îți cunoști țara. Eu pot spune că mi-o cunosc. Am bătut-o în lung și în lat, numai în această vară am condus aproape 7 mii de kilometri. Am descoperit frumuseți unice în lume și am admirat-o. Pe modelul „ce țară frumoasă avem și ce puțin știu alții despre ea”.

Am scris de fiecare dată despre locuri și oameni pe care i-am cunoscut, pentru că îmi face o deosebită plăcere să împărtășesc și altora experiențele mele. Inclusiv acțiunea romanului Șase păpuși Matrioșka este plasată în Sibiu, pentru că iubesc acel oraș, îl cunosc aproape la fel de bine ca Bucureștiul meu natal și nu-mi refuz niciodată o cafea în Centrul Vechi.

Încă de prin anii ’80, când eram la grădiniță, ai mei m-au trimis în tabere, excursii, iar dintr-a zecea am început să plec pe cont propriu. Îmi aduc aminte de fragmente care mi-au rămas în suflet: eu cu Cristina lângă ursul împăiat din Bușteni, eu cu Liviu jucând tenis de masă și urmărind licuricii din tabăra dintre Anina și Bozovici sau coronița de flori pe care am primit-o în drum spre Vârful Moldoveanu.

Însă toate aceste plecări și vacanțe – în România – mi-au deschis apetitul pentru călătorii și mi-au arătat că universul „it’s out there!”.