Carte: A Room with a View, de E. M. Forster – comedie, lirism și feminism timpuriu
Nu pot să trec peste cât de faină-i coperta asta. Sigur că E. M. Forster nu se referă la o cameră dintr-un bloc comunist, care are un geam murdar de stropi de ploaie și vedere spre o alee mărginită de alte blocuri comuniste, așa cum sugerează poza mea. Camera lui cu vedere te poartă la pensiunea Bertolini din Florența și o priveliște pe măsură, cam ăsta fiind și punctul de pornire al cărții.
‘One doesn’t come to Italy for niceness,’ was the retort; ‘one comes for life. Buon giorno! Buon giorno!’
Înainte să vă zic două vorbe despre acțiunea romanului, trebuie să precizez că atunci când am cumpărat cartea nu știam mai nimic despre ea, în afară de faptul că se află undeva la granița dintre clasic și modern și că e puțin pretențioasă. Atât. Nu tu personaje, acțiune, nimic. Așa că am fost plăcut surprinsă să descopăr că e, în mare, o comedie de moravuri și un soi de bildungsroman (plus niște romantism, yadda yadda 
newest »
Mersi! :) Știu la ce te referi, dar din ce-am înțeles eu, ăla nu e finalul propriu-zis, ci doar o anexă prin care autorul descrie cum crede el că s-ar fi terminat povestea personajelor dacă ar fi existat cu adevărat. Cică nici măcar nu e inclusă în toate edițiile - a mea a avut-o fiindcă e o ediție perfectă, așa cum am stabilit. :)))
Cu excepția faptului că mă arde la buzunar când vreau o ediție mai de Doamne-ajută, și eu mă bucur. :)) Bine, vorbim aici de cărți în limbi străine, că la noi încă nu avem din ce alege - să zicem mersi că avem o traducere/titlu.
:)))) Făceam și eu destule d-astea prin facultate, când nicicum nu erau destule exemplare la bibliotecă pentru toți studenții. Eu las pe toată lumea să le atingă și să le citească, atâta timp cât sunt și eu în încăpere să comentez dacă nu țin cartea bine sau dau prea brutal pagina. :))) Avem o problemă.
